Jucaria

● Anton Dobos, omul de paie al lui Relu Fenechiu, a reusit sa transforme Directia Generala a Finantelor Publice Judetene (DGFPJ) Iasi intr-un instrument de lupta impotriva adversarilor politici la alegerile europarlamentare ● Primul pe lista neagra a lui Fenechiu este primarul Nichita, astfel ca Fiscul a pornit un adevarat razboi impotriva institutiilor din subordinea Consiliului Local ● DGFPJ a dat o crunta lovitura Regiei Autonome de Transport Public (RATP) Iasi, scotand la licitatie 32 de autobuze, in timp ce echipa de fotbal Politehnica este amenintata cu executarea silita ● In acest moment, din cauza actiunilor iresponsabile ale lui Dobos, municipiul Iasi risca sa ramana fara transport public local si fara o echipa de fotbal in prima liga

Directia Generala a Finantelor Publice Judetene (DGFPJ) Iasi a devenit jucaria directorului executiv Anton Dobos, nimeni altul decat protejatul baronului liberal Relu Fenechiu. Simtind ca a scazut dramatic in sondaje, Fenechiu a apelat la protejatul sau, Dobos, care taraste institutia pe care o conduce intr-un veritabil razboi politic. Cu exact o luna de zile inaintea alegerilor europarlamentare si cu mai putin de un an de zile inaintea alegerilor locale, Dobos s-a decis sa atace sub centura adversarii politici ai lui Fenechiu. Primul pe lista a fost primarul Gheorghe Nichita, care este atacat din toate partile de oamenii lui Fenechiu. Mai intai, credinciosul Valerian Salavastru, dat afara de la prefectura si numit sef la Inspectoratul Regional pentru Protectia Consumatorului, a ordonat un control la CET, pentru ca ieri, o alta institutie din subordinea Consiliului Local si a primarului Nichita, RATP, sa fie amenintata cu executarea silita. Practic, RATP poate ramane fara bunuri din cauza demararii procedurii de executare silita, situatie in care transportul in comun din Iasi ar intra in colaps. Dobos sustine ca este hotarat sa recupereze datoriile de aproximativ 570 miliarde lei (57 milioane RON), afirmand ca este dispus sa mearga chiar pana la lichidarea Regiei. In momentul de fata sunt inventariate activele din patrimoniu, pentru a se vedea daca acestea vor acoperi sau nu valoarea restantelor. "Acum suntem la faza de inventariere a patrimoniului Regiei. In cazul in care activele nu vor acoperi valoarea restantelor, vom merge pana la extinderea raspunderii asupra unui decident, respectiv a celor responsabili pentru Regie", a amenintat Anton Dobos, fara sa ia in calcul faptul ca astfel iesenii nu ar mai avea cu ce sa circule.

Controale politice

In replica, directorul RATP, Maricel Gherca, sustine ca datele pe care Finantele le-au dat publicitatii sunt gresite si ca majoritatea datoriilor s-au acumulat din cauza penalitatilor. "Datoriile Regiei nu sunt decat de 460 miliarde lei (46 milioane RON - n.r.) si nu de 570, cat afirma Finantele. Mai bine de jumatate din aceasta suma este reprezentata de penalitatile care s-au acumulat in timp. Nu vad nici o solutie pentru plata datoriilor in momentul de fata. Decizia pe care a luat-o Dobos este una politica, pentru ca in tara sunt regii care au datorii mult mai mari, iar Fiscul le pasuieste. Jocurile politice ale Finantelor sunt indreptate asupra institutiilor care tin de primarie", a declarat Maricel Gherca, directorul RATP. De aceasi parere este si primarul Gheorghe Nichita, care sustine ca Dobos nu face altceva decat sa respecte comenzile lui Relu Fenechiu, seful Partidului National Liberal. "Nu am incredere in ce zice Dobos. El se crede un fel de Dumnezeu la Iasi. Stie ca are o misiune politica, fiind un slujitor al lui Fenechiu si un bun soldat al Partidului National Liberal", a declarat ieri primarul Gheorghe Nichita. Regia de Transport se afla in subordinea Consiliului Local. Aceeasi soarta o va avea si echipa de fotbal Politehnica Iasi, Dobos fiind decis sa loveasca in formatia fanion a orasului cu intentia de a desfiinta echipa, situatie in care primarul Nichita ar mai pierde din voturi. Pentru Dobos nu conteaza ca zeci de mii de ieseni care iubesc patimas fotbalul nu ar mai avea pentru ce sa mearga la stadion, atata timp cat Gheorghe Nichita ar mai pierde din numarul de votanti.

Politica duplicitara

In timp ce iesenii ar putea ramane fara transport public local si fara o echipa de fotbal in prima liga, marii colosi, cu datorii astronomice la bugetul de stat, sunt pasuiti de Directia de Finante. Mai mult decat atat, micii afaceristi sunt jupuiti de controalele Fiscului iesean. Unitati economice precum Terom SA, Constructii Feroviare Moldova SA ori Lactis SA au popriri pe conturi la 5, 6, 10 sau chiar mai multe banci, masuri care s-au dovedit ineficiente. Chiar daca Finantele au aplicat 19.814 popriri asupra veniturilor si a disponibilitatilor din conturi bancare, au transmis 131 somatii de plata, au aplicat 158 sechestre asupra bunurilor mobile si imobile si au emis 151 mii de titluri executorii, balanta a fost negativa. Conform raportului de la sfarsitul trimestrului III, arieratele (datoriile) ramase de recuperat sunt in valoare de 3.467 mii miliarde lei (346.77 milioane RON), in scadere cu 84 miliarde lei (8.48 milioane RON), respectiv 97,61 la suta fata de aceeasi perioada a anului precedent. Dintre toate acestea, cea mai mare parte a datoriilor, 1.43 mii miliarde lei (143.49 milioane RON) sunt restante la bugetul de stat. Finantele motiveaza aceasta pondere negativa prin "numarul mare al contribuabililor (7.750) aflati sub incidenta legilor privind insolventa, lichidarea, dizolvarea, care au datorii de peste 3 mii miliarde lei (300 milioane RON)".

Societati inglodate in datorii

Constructii Feroviare Moldova SA Iasi, Moldomobila SA, Regia Autonoma de Transport Public (RATP), Terom SA, Nicolina SA, Ubemar SA, alaturi de Fortus SA, sunt campioanele judetului Iasi la capitolul restante la bugetul consolidat de stat. Cateva dintre firmele mentionate se afla in administrare speciala si nu pot fi executate de Fisc. Un top al firmelor iesene cu datorii la data de 30 septembrie 2007 are in prim plan SC Fortus SA Iasi, firma care are datorii de 1.260 miliarde lei (126 milioane RON). Locul doi ar putea fi ocupat de Constructii Feroviare Moldova SA, care are restante de 860 miliarde lei (86 milioane RON), urmata pe locul trei de Terom SA, cu 606 miliarde lei (60.6 milioane RON) si Regia Autonoma de Transport Public (RATP) cu 589 miliarde lei (58.9 milioane RON). Tot din cauza datoriilor imense, Lactis SA va fi scoasa la vanzare. Chiar daca Dobos nu a dat o data exacta, a mentionat faptul ca acest lucru va fi facut in curand. Societatea comerciala are in momentul de fata datorii de aproximativ 193 miliarde lei (19.3 milioane RON) catre bugetul consolidat de stat. Datoriile companiei favorizeaza sansele speculatiilor imobiliare, deoarece valoarea terenurilor din zona pare sa fie mult mai mare decat valoarea expertizei facute de Directia de Finante. Lactis SA mai traieste in acest moment doar din inchirierea unor spatii. O alta problema este cea a bunurilor unitatii economice iesene, care sunt dispersate in diferite locuri. Nici Fortus SA inca nu a scapat de Finante. Judecatoria Iasi inca nu s-a pronuntat in legatura cu solicitarea facuta de Fortus SA asupra suspendarii cauzei privind contestatia la executarea silita de catre Finante.

1. Fortus SA 126.2 milioane RON
2. Constructii Feroviare Moldova SA 86 milioane RON
3. Terom SA 60.6 milioane RON
4. RATP 58.9 milioane RON
5. Nicolina 32 milioane RON
6. Moldomobila 27.8 milioane RON
7. Lactis SA 19.3 milioane RON

Fenechiu scapa basma curata, alaturi de medici

● Deputatul liberal Relu Fenechiu a scapat basma curata pentru a doua oara in dosarul Maxx Space, dosar care descrie modul in care o adolescenta a murit ca urmare a arsurilor provocate in discoteca demnitarului ● De asemenea, si doctorul Teodor Stamate, cel care ar fi trebuit sa o ingrijeasca in mod corespunzator pe Gabriela Moraru, a scapat basma curata cu toate ca avocatii au cerut chemarea lui macar in calitate de martor ● Dosarul a fost finalizat, iar judecatorii vor lua o decizie peste cateva zile

Deputatul liberal Relu Fenechiu a scapat basma curata pentru a doua oara in dosarul Maxx Space, dosar care descrie modul in care o adolescenta a murit ca urmare a arsurilor provocate in discoteca demnitarului. De asemenea, si doctorul Teodor Stamate, cel care ar fi trebuit sa o ingrijeasca in mod corespunzator pe Gabriela Moraru, a scapat basma curata cu toate ca avocatii au cerut chemarea lui macar in calitate de martor. Ieri, judecatori de la Tribunalul Iasi au decis finalizarea dosarului dupa ce au respins expertiza medicala ceruta din nou de avocati pentru lamurirea misterului in ceea ce priveste moartea adolescentei. Pronuntarea va fi data peste cateva zile. "Instanta a respins cererea de audiere a domnului doctor Stamate si efectuarea expertizei. Am solicitat achitarea tinerilor acuzati si, de asemenea, am solicitat respingerea apelului facut de Parchet", a declarat avocatul Liviu Bran la sfarsitul sedintei de judecata de ieri. Dezbaterile din sala de judecata au fost intense si au vizat in special faptul ca fostii elevi condamnati au fost pedepsiti pe nedrept, iar adevaratii vinovati se ascund de lege. In prima instanta, fostii elevi de la Colegiul Dimitrie Leonida, Ciprian Agachi si Stefan Timofte, au primit cate un an de inchisoare fiecare, pentru comiterea infractiunii de ucidere din culpa. Prin aceeasi pronuntare, judecatorii au decis condamnarea profesoarei Luminita Agache si a fostului director, Laurentiu Ipate, la o pedeapsa de doi ani de inchisoare cu suspendare pentru comiterea infractiunii de ucidere din culpa si cate sase luni, respectiv trei luni, pentru vatamare corporala si vatamare corporala din culpa.

Despagubirile acordate

Singurul acuzat care a fost achitat in acest dosar este Ortansa Manciu, fostul director al Colegiului Dimitrie Leonida. Pe de alta parte, judecatorii au decis si acordarea unor despagubiri morale si materiale familiilor celor care au ars in discoteca lui Relu Fenechiu. Judecatorii au decis ca parintii Gabrielei Moraru sa primeasca despagubiri morale in valoare de 70 mii lei si materiale de 1.500 lei. De asemenea, familia Miriuta va primi despagubiri morale in valoare de 50.000 lei pentru arsurile si chinurile indurate ca urmare a accidentului si despagubiri materiale de 1.100 lei. Familia unui alt elev ars acolo, Rosca, va primi despagubiri morale in valoare de 4.000 lei. Evenimentele s-au petrecut in luna aprilie a anului 2002, in Discoteca Maxx Space, in cadrul unui bal organizat de doua licee iesene: Colegiul Tehnic Gheorghe Asachi si Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida. In cadrul unui concurs intre licee, unul dintre acestea a avut de prezentat un moment mai spectaculos, in care a fost folosit focul. Dintr-o neatentie a concurentilor, de la niste tavite cu alcool aprins, flacara s-a extins peste mai multe persoane, care au ars pur si simplu. Gabriela Moraru a murit la spital, iar multe alte persoane au fost internate, ramanand marcate pe viata.

A scapat si de asta: Fenechiu nu mai este invitat la balul mortii

● Ieri, magistratii de la Curtea de Apel Iasi au decis scoaterea definitiva a lui Relu Fenechiu din dosarul care priveste balul organizat in discoteca pe care o patrona, bal finalizat cu moartea Gabrielei Moraru ● Prin decizia de ieri, au ramas condamnati definitiv elevii care au organizat balul si profesorii de la Colegiul Dimitrie Leonida

Ieri, magistratii de la Curtea de Apel Iasi au decis scoaterea definitiva a lui Relu Fenechiu din dosarul care priveste balul organizat in discoteca pe care o patrona, bal finalizat cu moartea Gabrielei Moraru. Cu toate ca anchetele pompierilor au ararat clar ca proprietarii discotecii Maxx Space nu au respectat toate normele prevazute de lege in ceea ce priveste prevenirea si stingerea incendiilor, Relu Fenechiu a scapat si a fost citat doar ca martor in dosar. Dupa atatia ani de judecata, ieri, judecatorii instantei superioare iesene au respins recursul formulat de cei condamnati deja si au mentinut deciziile instantelor inferioare."Din nefericire, doar copii si profesorii au fost condamnati in acest dosar. Acest dosar a fost judecat definitiv, insa adevarul nu a fost aflat. Asta era cel mai important lucru pe care judecatorii trebuiau sa-l faca: sa afle adevarul", a declarat ieri dupa amiaza avocatul Liviu Bran, aparatorul lui Stefan Timofte. In prima instanta, fostii elevi de la Colegiul Dimitrie Leonida, Ciprian Agachi si Stefan Timofte, au primit cate un an de inchisoare fiecare, pentru comiterea infractiunii de ucidere din culpa. Prin aceeasi pronuntare, judecatorii au decis condamnarea profesoarei Luminita Agache si a fostului director, Laurentiu Ipate, la o pedeapsa de doi ani de inchisoare cu suspendare pentru comiterea infractiunii de ucidere din culpa si cate sase luni, respectiv trei luni, pentru vatamare corporala si vatamare corporala din culpa.Singurul acuzat care a fost achitat in acest dosar este Ortansa Manciu, fostul director al Colegiului Dimitrie Leonida.

Despagubirile raman la fel

Pe de alta parte, judecatorii au decis si acordarea unor despagubiri morale si materiale familiilor celor care au ars in discoteca lui Relu Fenechiu. Judecatorii au decis ca parintii Gabrielei Moraru sa primeasca despagubiri morale in valoare de 70 mii lei si materiale de 1.500 lei. De asemenea, familia Miriuta va primi despagubiri morale in valoare de 50.000 lei pentru arsurile si chinurile indurate ca urmare a accidentului si despagubiri materiale de 1.100 lei. Familia unui alt elev ars acolo, Rosca, va primi despagubiri morale in valoare de 4.000 lei. Evenimentele s-au petrecut in luna aprilie a anului 2002, in Discoteca Maxx Space, in cadrul unui bal organizat de doua licee iesene: Colegiul Tehnic Gheorghe Asachi si Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida. In cadrul unui concurs intre licee, unul dintre acestea a avut de prezentat un moment mai spectaculos, in care a fost folosit focul. Dintr-o neatentie a concurentilor, de la niste tavite cu alcool aprins, flacara s-a extins peste mai multe persoane, care au ars pur si simplu. Gabriela Moraru a murit la spital, iar multe alte persoane au fost internate, ramanand marcate pe viata."Instantele de judecata ar fi trebuit sa observe ca medicii nu si-au facut treaba in mod corespunzator. Daca medicii actionau cu profesionalism, eu cred ca nu s-ar fi ajuns la moartea Gabrielei", a spus avocatul Neculai Volovat, aparatorul Luminitei Agache.

Cu labele in cutia milei

● Desi Guvernul a alocat din bani publici 500 mii lei pentru constructia unei biserici in cartierul ridicat de firma deputatului liberal Relu Fenechiu, fara a fi organizata o licitatie in conditiile prevazute de lege, contractul pentru executia lucrarii a fost incredintat catre Fene Grup SA ● Incredibil: 14 locuitori ai cartierului de vile construit de Fenechiu au decis ca lucrarile de constructie a Bisericii Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul sa fie executate de Fene Grup SA ● "Consiliul Parohial a decis ca lucrarile de constructie sa fie realizate de domnul Fenechiu. Oricum, el construieste cartierul si era mai usor. Consiliul Parohial este format din 14 persoane, locuitori ai cartierului", a declarat parintele paroh Aurel Margineanu

Banii alocati de Guvern pentru constructia bisericii din cartierul privat I.C. Bratianu, ridicat de Fene Grup SA pe Bucium, au ajuns tot in buzunarele deputatului liberal Relu Fenechiu. Incredibil: 14 locuitori ai cartierului de vile construit de Fenechiu au decis ca lucrarile de constructie a Bisericii Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul sa fie executate de Fene Grup SA. Nu a fost organizata nici o licitatie, in conformitate cu legislatia in vigoare, contractul pe bani publici fiind acordat in baza unei decizii luate de locuitorii din cartier, cei mai multi subalterni ai lui Fenechiu, membri PNL sau directori numiti in functie la ordinul parlamentarului liberal. Pentru constructia Bisericii Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul, Guvernul a alocat, prin Ministerul Culturii, 500 mii lei. Banii au ajuns la parohie, iar constructorul a fost ales de Consiliul Parohial. Asa sustine parohul bisericii din cartierul lui Fenechiu, parintele Aurel Margineanu. "Consiliul Parohial a decis ca lucrarile de constructie sa fie realizate de domnul Fenechiu. Oricum, el construieste cartierul si era mai usor. Consiliul Parohial este format din 14 persoane, locuitori ai cartierului. Am luat mai multe oferte de la diverse firme si am decis sa incheiem contract cu firma domnului Fenechiu. El s-a aratat disponibil si ne-a asigurat de tot sprijinul", a spus ieri parintele Aurel Margineanu.
Lui Fenechiu i-a fost extrem de usor sa «accepte povara» constructiei bisericii. Afacerea este una extrem de avantajoasa in ceea ce-l priveste pe Fenechiu. Nu numai ca nu scoate nici un ban din conturile firmei pentru a oferi clientilor sai vile cu biserica la doi pasi, ci pentru asta mai si incaseaza 500 mii lei de la stat. Pe de alta parte, parintele Aurel Margineanu il asigura pe Fenechiu de intreaga sa recunostinta, astfel incat il va recunoaste pe acesta drept ctitor. Asta in conditiile in care oameni de afaceri din intreaga tara scot milioane Euro din buzunare pentru ridicarea unor lacase sfinte, fara a cere nimic inapoi.

Scandal politic

Decizia Guvernului de a aloca bani pentru o investitie dintr-un cartier privat a fost sanctionata de ceilalti lideri politici locali. Astfel, in urma cu aproximativ o luna de zile, senatorul PD-L Dan Carlan demasca modul in care Guvernul a alocat bani pentru ridicarea bisericii pe terenul privat ce apartinea firmei lui Fenechiu. "Relu Fenechiu, cand isi vinde vilele, le vinde cu confortul bisericii din cartier si toate acestea pe bani publici. Acesti bani mai puteau fi folositi in comune. Relu Fenechiu aloca din banii publici o biserica pentru 80 enoriasi, asta in conditiile in care sunt atatea biserici in municipiul Iasi care functioneaza in containere sau baraci si care strang bani de la enoriasi pentru ca oamenii sa poata avea un loc unde sa se roage. Inseamna ca acesti bani alocati de Guvern, in dauna infrastructurii din judet, sunt inclusi in pretul incasat de Relu Fenechiu atunci cand acesta vinde vilele din cartierul domniei sale", a precizat la acea vreme senatorul Dan Carlan. Tot atunci, senatorul democrat-liberal a prezentat si un pasaj luat de pe site-ul firmei Fene Grup SA, www.fene.ro, pasaj in care este prezentat cartierul si in care se specifica constructia bisericii ce poarta hramul "Sf. Ioan Botezatorul".

Tudor LEAHU
tudor●bzi.ro

LIDERII CORUPTIEI IESENE

● Dovezi noi care arata ca sefii de la fostul Monitorul, actualul Ziarul de Iasi, Alexandru Lazescu, Cezar Caluschi, Constantin Hritac, Dan Radu sunt implicati alaturi de prietenul lor Danut Prisecariu in devalizarea premeditata a fostei firme de stat SC Alimentara SA pentru a face averi de milioane de Euro ● Astfel, in data de 12.02.2002, firma Medianet SRL, care face parte din Grupul de Presa Medianet, editorul Ziarului de Iasi, a cumparat o parte din Hala Centrala - 393 mp cu 95.208.099 lei, adica circa 24.000 lei vechi pe metrul patrat ● Dupa numai 11 luni, o alta parte din Hala Centrala, o suprafata de circa 900 metri patrati, este vanduta unei alte firme - SC Interelectric SA, cu suma de 15 miliarde lei, adica 16,6 milioane lei pe metrul patrat ● Care era valoarea reala? ● De ce aceste vanzari haotice? ● La aceste intrebari trebuie sa raspunda si procurorii anticoruptie care au deschis in legatura cu aceasta afacere dosarul penal 25/P/2006

Oricat ar urla in gura mare ca sunt cei mai cinstiti ziaristi din Iasi si de pe intreaga planeta, documentele arata ca atat fostii, cat si actualii sefi ai ziarelor Monitorul si Ziarul de Iasi si Danut Prisecariu, patronul postului de televiziune Tele M, cu o audienta de post satesc, sunt implicati in devalizarea celei mai mari firme de alimentatie publica din proprietatea statului - SC Alimentara SA Iasi. Luata prin manipularea ilegala a actiunilor, dupa cum au putut constata si inspectorii Curtii de Conturi a Romaniei, Alimentara SA a fost vanata si apoi luata pe doi lei pentru ca avea un patrimoniu de zeci de milioane Euro. Prisecariu, Caluschi, Lazescu si apoi Hritac si Dan Radu au simtit ca vor da tunul vietilor lor, lucru care de altfel s-a si intamplat. Acum traiesc din inchirierea spatiilor pe care le-au luat pe cativa lei de la Alimentara SA. Mai mult, din acest tun si-au finantat ziarele Monitorul si Ziarul de Iasi, dar si postul de televiziune Tele M. Dupa cum s-a precizat si in numarul de ieri, spatiile pe care au pus ochii Lazescu, Caluschi, Hritac si Dan Radu, dar si Medianet SRL, au fost luate de la SC Alimentara SA la preturi foarte mici, fara nici o legatura cu realitatea. Chiriasii care activau in spatiile SC Alimentara SA si care nu au facut parte din gasca au facut credite pentru a-si cumpara spatiile comerciale pentru ca nu au mai fost privilegiati si le-au fost vandute la preturi reale.

Hala Centrala pe doi lei la Ziarul de Iasi

Actionarul Ziarului de Iasi, SC Medianet SRL, a cumparat in data de 2.02.2002 o parte din Hala Centrala, 393 mp cu 95.208.099 lei vechi, adica circa 24.000 lei vechi pe metrul patrat, adica cam cat costa o toneta din termopan de 4 metri patrati. Dupa numai 11 luni, adica pe data de 3.01.2002, o alta parte din Hala Centrala, o suprafata de circa 900 metri patrati, este vanduta unei alte firme, SC Interelectric SA, cu suma de 15 miliarde lei, adica 16,6 milioane lei pe metrul patrat. Care este pretul real al unui metru patrat de spatiu comercial in Hala Centrala, Danut Prisecariu? De ce pentru actionarul Ziarului de Iasi, un metru patrat s-a vandut cu ceva maruntis, iar pentru o alta firma valoarea stabilita pentru un metru patrat a fost de 16,6 milioane lei vechi, Toni Hritac? Vor raspunde la aceste intrebari in fata procurorilor anticoruptie? Ramane de vazut, dosarul penal nr. 25/P/2006 deschis de Directia Nationala Anticoruptie in legatura cu aceasta devalizare este inca in lucru. Daca pretul real este cel platit de Lazescu&comp inseamna ca tranzactia dintre Alimentara SA si Interelectric nu este altceva decat o spalare de bani. Daca insa pretul real este cel platit de Interelectric, atunci inseamna ca Danut Prisecariu impreuna cu Alexandru Lazescu s-au asociat in vederea comiterii infractiunii de evaziune fiscala. Adica au diminuat in mod intentionat valoarea tranzactiei pentru a evita plata taxelor catre bugetul de stat. La un calcul simplu, observam ca valoarea reala a spatiului achizitionat de Medianet este de 6,5 miliarde lei vechi. Ceea ce inseamna ca statul a fost furat, prin neplata impozitului de profit si TVA, cu peste 2 miliarde lei vechi, bani pe care Prisecariu trebuia sa-i achite la buget. Anterior, Medianet SRL a mai cumparat, pe data de 22.12.2000, tot de la SC Alimentara SA, spatiul comercial de pe strada Sfantu Lazar nr.45, bloc A6, in suprafata de 69 metri patrati, la pretul de 25.083.000 lei. Tot in data de 22.12.2000, SC Alimentara SA a vandut SC Medianet SRL spatiul comercial de pe strada Sfantu Lazar nr.45, bloc A6, spatiu comercial in suprafata de 139 metri patrati, pentru suma de 134.214.000 lei. Oferta speciala. Reamintim ca procurorii anticoruptie sunt ajutati de inspectorii Curtii de Conturi a Romaniei in demersurile lor de a face lumina in aceasta afacere. Initial, controalele Curtii de Conturi la SC Alimentara SA au fost demarate de inspectorii de la Iasi. Imediat ce a inceput controlul, postul de televiziune a lui Prisecariu a inceput sa atace virulent conducerea de la Iasi a Curtii de Conturi. Dupa aceea dosarul a fost mutat la DNA Bucuresti, iar controlul a fost finalizat de inspectorii Curtii de Conturi a Romaniei, cei care lucreaza in sediul central de la Bucuresti.

Alte dovezi ale devalizarii

In numarul de ieri, cotidianul Buna Ziua Iasi a publicat faptul ca pentru gasca de la Ziarul de Iasi spatiile au fost vandute la preturi simbolice. De exemplu, Toni Hritac a cumparat in anul 2004 doua spatii comerciale, unul vizavi de Moldomobila, pe strada Bucium nr.17, si inca unul in cartierul CUG, la ultimul bloc turn inainte de iesirea din Iasi spre Ciurea, in suprafata totala de 628 metri patrati, cu numai 1,1 miliarde lei. In spatiul din CUG functioneaza un supermarket de cartier, iar in cel de pe Bucium nr.17 functioneaza, pe o bucata, un magazin de haine second-hand. O parte din spatiu a fost scos la inchiriere. Cert este ca Toni Hritac si-a scos banii pe care i-a dat pe cele doua spatii din inchiriere in primul an. Oricine poate intra pe site-ul Ministerului de Finante si sa vada ca firma lui Toni Hritac, care are un singur angajat, scoate un profit net de cel putin 1 miliard de lei pe an, avand ca obiect de activitate inchirierea si subinchirierea spatiilor comerciale. Un cadou similar a primit si Cezar Caluschi, fost redactor sef si director la cotidianul Monitorul si Ziarul de Iasi, care a primit 9 spatii comerciale de la SC Alimentara SA platind de asemenea preturi mici, iar acum incaseaza chirii de sute de mii de Euro pe an. De exemplu, pe data de 1.12.2000, SC Alimentara SA a vandut SC Caluschi Marketing SRL, reprezentata prin Caluschi Lacramioara Maria, spatiul comercial de pe str. Bucium nr.17, bloc B1, avand o suprafata de 180,95 metri patrati, la pretul de 87.932.000 lei vechi. Cateva zile mai tarziu, pe 1.12.2000, SC Alimentara SA a vandut SC Caluschi Marketing SRL spatiul comercial de pe strada Simionescu, fosta Dreptatii nr. 33-35 bloc S4-5 in suprafata de 358,23 metri patrati, la pretul de 62.896.000 lei. De asemenea, in data de 19.12.2000, SC Alimentara SA a vandut SC Caluschi Marketing SRL spatiul comercial de pe bulevardul Alexandru cel Bun nr.7-9 bloc D1 la pretul de 20.594.000 lei. Se precizeaza in contractul de vanzare-cumparare ca banii vor fi platiti la o data ulterioara.

Fara privilegii

Cei care nu au participat direct la asa-zisa privatizare a societatii comerciale Alimentara SA, care nu au avut norocul sa contribuie la scrierea scenariului acestui jaf, au trebuit sa faca ceva eforturi pentru a cumpara spatiile in care stateau cu chirie si apartineau SC Alimentara SA. De exemplu, pe data de 17 noiembrie 1999, SC Alimentara SA Iasi a vandut SC Sciron Confectii Pastel SRL Iasi, Complex Stejar, Unitatea nr.162 avand o suprafata de 190 metri patrati pentru suma de 500 milioane lei. Cateva zile mai tarziu, pe data de 24.11.1999, SC Alimentara SA a vandut SC Chyprianos SRL cu sediul pe strada Diminetii nr.24, bloc 792, sc. A et.2 ap 7, spatiul comercial numarul 145 de pe soseaua Nicolina nr.9-11 parter bloc 936 cu o suprafata utila de 668 metri patrati la pretul de 105.498 USD. Pe data de 16 ianuarie 2001 SC Alimentara SA a vandut SC Expert Moldova Trading SRL spatiul comercial de pe bulevardul Nicolae Iorga (fosta str. Republicii -Casa Sindicatelor) bloc T3, tronson 2 Unitatea nr.22 Diana, spatiul in suprafata de 178 metri patrati, suprafata la sol, construit 201,27 metri patrati cu pretul de 770.679.580 lei. La data de 23 martie 2001, SC Alimentara SA Iasi a vandut SC Romil Service SRL spatiul comercial din str. Pacurari nr.15-17 bloc 538, sc.B parter in suprafata de 176 metri patrati pentru suma de 1.663.995.263 lei vechi. Pe data de 29.06.2001, SC Alimentara SA Iasi a vandut SC Elsaco Electronic SRL, celalalt spatiu comercial de pe soseaua Pacurari nr.15-17 bloc 538 tronson 2 parter, in suprafata de 119,37 metri patrati, pentru 1.027.457.229 lei vechi. Pe data de 16 iulie 2001, SC Alimentara SA a vandut SC Termo Company SRL spatiul comercial de pe strada Calea Galatii bloc F3A, in suprafata de 371 metri patrati, compus din doua spatii comerciale, respectiv C1-141,57 metri patrati, C3-230 metri patrati. Pretul tranzactiei a fost de 1.550.324.776 lei. Pe data de 26 mai 2004, SC Alimentara SA a vandut SC Carpatica Construct SRL spatiul de pe bulevardul Anastasie Panu nr. 40, tronson 1A bloc 1A, compus din subsol - 332 metri patrati, parter - 262 mp, mezanin 319 mp pentru suma de 430.000 Euro. Si exemplele pot continua. Este vorba despre spatii comerciale vandute la preturi cel putin apropiate de realitate. Se poate vedea ca in timp ce unul ca Cezar Caluschi le cumpara doar cu cateva zeci de milioane lei, ceilalti au platit sute de milioane lei vechi sau peste un miliard pentru spatiile cumparate. Se mai poate observa ca in anul 2004, SC Carpatica Construct SRL a platit pentru un spatiu comercial 430.000 Euro, iar in acelasi an, Toni Hritac a platit pe doua spatii numai 1,1 miliarde lei. Vom reveni.

CEL MAI MARE JAF

● Grupul de interese care de aproximativ 15 ani controleaza economia si aproape toata presa din Iasi este cercetat penal de DNA Bucuresti ● Dosarul penal instrumentat de Directia Nationala Anticoruptie cu ajutorul Curtii de Conturi a Romaniei are numarul 25/P/2006 si se refera la devalizarea, jefuirea celei mai mari societati de alimentatie publica de stat din Iasi, SC Alimentara SA ● Sunt implicati Danut Prisecariu - actualul patron al postului de televiziune Tele M, dar si Cezar Caluschi, Alexandru Lazescu, Dan Radu, Constantin Hritac (zis Toni), care au ocupat de-a lungul timpului functii de conducere, de directori, redactori sefi, editori la ziarul Monitorul, transformat dupa aceea in Ziarul de Iasi, dar si firma care a finantat cele doua ziare, respectiv SC Medianet SRL ● In anul 2000, cand au pus mana, cu doar cateva zeci de milioane de lei vechi, pe SC Alimentara SA, unitatea avea un numar de 60 de spatii comerciale ● Cele mai bune spatii, inclusiv Hala Centrala, au fost impartite intre Danut Prisecariu, Cezar Caluschi, Alexandru Lazescu, Dan Radu si Constantin Hritac, actualul redactor sef al Ziarului de Iasi, care a luat doua spatii mari si traieste ca boierul din chirie ● Dupa aceea, restul spatiilor le-au vandut cu zeci de miliarde lei si au bagat banii in buzunar ● Jurnalistii cotidianului Buna Ziua Iasi au studiat zeci de ore documentele existente in arhivele institutiilor statului si au refacut piesa cu piesa istoria celui mai mare jaf din istoria economica a judetului Iasi ● Ulterior, din vanzarea spatiilor au incasat 42.750.758.499 lei vechi, plus 496.306 USD si 743.717 Euro, bani pe care i-au bagat in buzunare ● Dar asta nu este tot, acesti indivizi incaseaza in continuare chirii de milioane de Euro anual din spatiile pe care le-au pastrat pentru ei si le-au trecut in proprietate privata

Vorbim despre cel mai mare jaf din istoria economica a judetului Iasi, privatizarea, devalizarea si jefuirea celei mai importante unitati de alimentatie publica de stat din Iasi, SC Alimentara SA. De aceea, Directia Nationala Anticoruptie, cu ajutorul Curtii de Conturi a Romaniei, a deschis dosarul penal nr. 25/P/2006. Sunt implicati Danut Prisecariu, patronul postului de televiziune Tele M, dar si Cezar Caluschi, Alexandru Lazescu, Dan Radu, Constantin Hritac (zis Toni), personaje care de-a lungul timpului au detinut tot felul de functii de conducere, de directori, redactori sefi, editori la ziarul Monitorul, devenit apoi Ziarul de Iasi. Sunt implicati in acest jaf atat in calitate de persoane fizice, dar si in calitate de actionari si asociati la firmele pe care le-au avut sau le detin in continuare, cum ar fi Fortuna Arcu SA, SC Nest Trade SA, SC Richard Invest SA, Caluschi Marketing SRL, SC Verdict SRL si nu in ultimul rand SC Medianet SRL, parte a Grupului de Presa Medianet, editorul Ziarului de Iasi. Dupa zeci de ore de studiu in arhivele institutiilor statului, jurnalistii cotidianului Buna Ziua Iasi au reusit sa puna cap la cap, piesa cu piesa, toate amanuntele necesare pentru a deslusi istoria acestei afaceri de pe urma careia indivizii mentionati mai sus au adunat averi uriase, iar acum se dau oameni de afaceri onesti, stalpi ai dreptatii doar pentru ca sunt patroni de posturi de televiziune si sefi de ziare. Prin tot felul de jonglerii cu actiuni ale SC Alimentara SA, vandute intre firmele enuntate mai sus, prin tot felul de vanzari ilegale de la Fondul Proprietatii de Stat catre firmele respective, majorari de capital si fuziuni intre societati comerciale, afaceri descalcite de Curtea de Conturi, au ajuns sa puna mana pe SC Alimentara SA, societate care mai avea in patrimoniu la vremea respectiva un numar de 60 de spatii comerciale, din care aproape jumatate in zona centrala, cu numai cateva zeci de milioane lei. Numai Hala Centrala, cladire aflata la acea vreme in patrimoniul SC Alimentara SA, valora cateva milioane de dolari cel putin.

Intimidarea autoritatilor

Sesizata de Directia Nationala Anticoruptie cu adresa nr. 797/1.08.2006-Serviciul Teritorial Iasi, Camera de Conturi Iasi a demarat un control la SC Alimentara SA la inceputul anului 2007. Verificarile au durat, deoarece sefii SC Alimentara SA Iasi refuzau sa puna la dispozitia inspectorilor documentele unitatii pentru a efectua verificarile necesare. Procurorii au intervenit imediat si, cu un mandat special, au ridicat documentele SC Alimentara SA (27 de volume foarte groase) si le-au predat Curtii de Conturi. Procurorii le-au spus inspectorilor Curtii de Conturi sa verifice modul de privatizare, de evaluare si valorificare a patrimoniului etc. Numai ca, imediat ce au inceput verificarile, sefii Camerei de Conturi Iasi au fost tinta unor atacuri virulente din partea postului de televiziune Tele M, al lui Danut Prisecariu. A fost necesara interventia autoritatilor centrale si transferarea dosarului la Bucuresti, respectiv la Directia Nationala Anticoruptie si la Curtea de Conturi a Romaniei. In primul rand pentru ca erau necesare si consultarea unor documente de privatizare existente in arhivele Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (fost Fondul Proprietatii de Stat - FPS) si in al doilea rand pentru ca s-a considerat ca era mai bine ca inspectorii Curtii de Conturi sa scape de presiunile exercitate de postul de televiziune Tele M. Controlul a fost finalizat, banuielile procurorilor s-au adeverit, ceea ce s-a intamplat la SC Alimentara SA Iasi, de cand statul a pierdut controlul si pana in prezent, reprezinta un lung sir de infractiuni, iar dosarul penal este in continuare in cercetari, dupa cum a informat Directia Nationala Anticoruptie cotidianul Buna Ziua Iasi, prin adresa nr.211/VIII/3/2009.

Infractiunile

Potrivit informatiilor pe care le detinem, procurorii au ajuns la concluzia socanta ca smecherii enumerati mai sus nu au platit decat niste maruntis pentru a pune mana pe SC Alimentara SA, chiar daca avea 60 de spatii, din care multe in zone ultracentrale, adica un patrimoniu de zeci de milioane de Euro. Surse din randul anchetatorilor au spus ca SC Alimentara SA a fost cumparata cu bani scosi din conturile societatii, iar "baietii destepti" de mai sus nu au mai fost nevoiti sa bage mana in buzunare. In acest sens, trebuie facuta neaparat precizarea ca, in anii 1999 - 2000, Danut Prisecariu detinea functia de director al SC Alimentara SA. Prin urmare, au pus mana gratis pe Hala Centrala, zeci de spatii comerciale avand suprafete de sute de metri patrati. Nu este necesara enumerarea tuturor etapelor, a "atacurilor" succesive facute pe o perioada de mai multi ani prin cumpararea si manipularea actiunilor SC Alimentara SA de catre acesti "baieti destepti", pentru a pune mana pe acest patrimoniu, deoarece sunt pline de detalii tehnice, economice. Trebuie enumerate numai fazele esentiale.
Pe data de 28 decembrie 1998, Fondul Proprietatii de Stat a organizat o licitatie pentru a vinde 40,15 la suta din actiunile SC Alimentara SA. La aceasta licitatie a participat si firma "baietilor" de mai sus, Fortuna Arcu SA, reprezentata de Danut Prisecariu. Numai ca licitatia a fost castigata de Tofan Invest, firma omului de afaceri Gelu Tofan, care a oferit un pret de 7.580 lei pe actiune. Tofan Invest nu a achitat suma ofertata la licitatie, adica in jur de 25 miliarde lei vechi, in termenul prevazut de 90 de zile, iar privatizarea nu a mai avut loc. Insa, pe data de 12 ianuarie 2000, functionari corupti de la fostul Fond al Proprietatii de Stat au vandut actiunile SC Alimentara SA firmei lui Danut Prisecariu, Richard Invest SA, la un pret mult mai mic pe actiune decat cel stabilit in 1998. Dupa ce a dat aceasta lovitura, Richard Invest SA a fost lichidata pentru a sterge urmele tunului. La acea vreme, firmele "baietilor", Fortuna Arcu si Nest Trade, detineau peste 50 la suta din actiunile Alimentara. Atacul final s-a dat insa pe data 10.04.2000, cand SC Alimentara SA a fuzionat cu SC Fortuna Arcu SA, iar baietii au obtinut controlul total asupra patrimoniului de zeci de milioane Euro, prin care si-au atins scopul. Cotidianul Buna Ziua Iasi prezinta in facsimil documentul de fuziune pentru a demonstra cu documente oficiale ca in aceasta afacere sunt implicati Danut Prisecariu si "baietii" de la Ziarul de Iasi.

Jaful: Impartirea spatiilor

Imediat dupa ce au pus mana pe societate, au inceput sa-si imparta intre ei spatiile comerciale. Actiunile care au urmat demonstreaza clar ca la mijloc este vorba despre un jaf premeditat. Fiecare si-a luat partea, Danut Prisecariu, Cezar Caluschi, Toni Hritac, Alexandru Lazescu, Dan Radu, firma care le sustine ziarul, respectiv Medianet SRL etc. Mai mult decat atat, au bagat in buzunare bani grei din vanzarea celorlalte spatii pe care nu le-au vrut si le-au vandut altora la preturi apropiate de realitate. Cum era si de asteptat, spatiile luate de Caluschi, Lazescu, Medianet, Hritac si Dan Radu au fost vandute de SC Alimentara SA catre acestia la preturi de nimic, mult sub pretul pietei. Din vanzarea spatiilor, smecherii au incasat 42.750.758.499 lei vechi, plus 496.306 USD si 743.717 Euro, bani pe care i-au bagat in buzunare in calitate de "actionari". De precizat ca au vandut tot ce se putea vinde, nu au iertat nimic. Potrivit evidentelor oficiale, SC Alimentara SA mai are in patrimoniu doar o bucata din Hala Centrala, un etaj si ceva, precum si o bucata dintr-un spatiu de pe bulevardul Anastasie Panu si inca unul pe strada Ciric nr.36.

Partea lui Caluschi. Spalare de bani?

In prima faza, firma lui Caluschi, SC Caluschi Marketing SRL, a primit un numar de 10 spatii comerciale pe soseaua Nationala nr. 198, bloc B, pe str. Bucium nr. 17, bloc B1, pe soseaua Nicolina nr. 5, bloc 968 in suprafata de 367 metri patrati, pe bulevardul Alexandru cel Bun nr. 7-9 bloc D1, pe strada Bacinschi nr. 5 bloc CL1, pe strada Simionescu, fosta Dreptatii nr. 33-35 bloc S4-5, pe soseaua Pacurari nr. 15-17 bloc 538, pe bulevardul Alexandru cel Bun nr. 7-9 bloc D1 si in Complexul Copou.
Dupa aceea, au avut loc o serie de tranzactii dubioase cu spatiile respective intre Caluschi Marketing SRL si Cezar Caluschi ca si persoana fizica. Dupa ce a luat spatiile, Caluschi Marketing, reprezentata de sotia sa, Lacramioara Maria, a vandut spatiile catre Cezar Caluschi, persoana fizica. Ulterior, ce s-a intamplat miroase de departe a spalare de bani. Cezar Caluschi a revandut spatiilor inapoi catre Caluschi Marketing SRL. Pe data de 22.03.2001, SC Caluschi Marketing SRL a vandut spatiul din soseaua Pacurari nr. 15-17, bloc 538 in suprafata de 145,91 metri patrati pe care il luase cu o zi in urma de la SC Alimentara SA cu 409.164.000 lei lui Caluschi Cezar la acelasi pret, dar acesta din urma se obliga sa plateasca spatiul in cateva zeci de rate lunare. Acelasi lucru s-a intamplat si cu celelalte spatii luate de firma lui Caluschi. Astfel, spatiul comercial in suprafata de 457 metri patrati de pe soseaua Nationala nr. 198, bloc B, cumparat in data de 7 ianuarie 2001 de SC Caluschi Marketing de la SC Alimentara SA cu 289.538.000 lei, i-a fost vandut doua luni mai tarziu lui Cezar Caluschi la un pret mai mic, adica pentru numai 207.188.000 platibili in mai multe zeci de rate lunare. In Ziua de 6 martie 2001, a trecut spatiile comerciale pe care le luase la preturi de nimic de la SC Alimentara SA pe numele sau, probabil pentru a fi sigur ca nu i le va sufla nimeni. Numai ca aceste transferuri au un usor miros de activitate infractionala si, cu putin efort, se pot aduce destule argumente pentru demonstrarea unor infractiuni precum devalizarea firmei, evaziune fiscala etc. Asta deoarece in cazul de mai sus, SC Caluschi Marketing SRL, reprezentata de sotia sa, Caluschi Lacramioara, i-a vandut spatiul la un pret mai mic decat cel cu care il cumparase de la SC Alimentara SA.
De asemenea, in aceeasi zi, spatiul comercial de pe soseaua Nicolina nr.5, bloc 968, in suprafata de 367 mp, luat de la Alimentara pe data de 1 decembrie 2000 cu suma de 157.339.000 lei vechi, este vandut lui Cezar Caluschi la acelasi pret. Mai mult, in aceeasi zi, Caluschi Marketing a vandut catre Cezar Caluschi spatiul comercial in suprafata de 180,95 metri patrati, de pe strada Bucium nr.17, cumparat de la SC Alimentara SA cu 87.932.000 lei, tot cu acelasi pret, numai ca suma urma sa fie platita in rate. Spatiul de pe strada Simionescu, fosta Dreptatii, in suprafata de 358 metri patrati, cumparat de la SC Alimentara pe data de 1.12.2000 cu 62.896.000 lei, a fost vandut pe 23.02.2001 la acelasi pret catre Catalin Neagu, director la firma de panotaj a lui Caluschi, respectiv RBN. Trebuie intarita ideea ca Cezar Caluschi trebuia sa plateasca in rate lunare de cate 2 si 3 milioane lei aceste spatii luate de la Alimentara SA prin Caluschi Marketing SRL. Insa, un an mai tarziu, Cezar Caluschi invoca faptul ca nu mai poate plati ratele, revinde spatiile catre Caluschi Marketing si primeste ca persoana fizica pentru fiecare spatiu inapoiat de la firma o suma de bani. Aceste sume de bani pe care le primeste ar reprezenta ratele pe care le-ar fi platit de-a lungul timpului. Astfel, pe data de 17.05.2002 inapoiaza firmei Caluschi Marketing spatiul de pe soseaua Nicolina nr. 5 si primeste inapoi suma de 47.135.270 lei vechi. In aceeasi zi inapoiaza spatiul de pe soseaua Nationala nr.198 si primeste 35.794.629 lei, spatiul de pe soseaua Bucium nr.17 pentru care avea stabilita o rata lunara de 1,2 milioane lei vechi si primeste inapoi 20.004.530 lei vechi, spatiul de pe strada Bacinschi nr. 5 si este recompensat cu 104.583.271 lei, dar si spatiul de pe soseaua Pacurari nr. 15-17, pentru care primeste inapoi 93.084.810 lei.
Pe data de 19.12.2000, SC Alimentara SA a vandut catre SC Caluschi Marketing SRL un spatiu comercial de pe bulevardul Alexandru cel Bun nr. 7-9 bloc D1 la pretul de 20.594.000 lei. Se precizeaza in contractul de vanzare - cumparare ca banii vor fi platiti la o data ulterioara. De asemenea, pe data de 23.07.2002, SC Alimentara SA a vandut lui Cezar Caluschi Florentin un alt spatiu comercial de pe bulevardul Alexandru cel Bun nr. 7 - 9 in suprafata de 194,43 metri patrati pentru suma de 1.102.538.864 lei. Mai mult, Caluschi a mai primit o serie de spatii la parter in Complexul Copou.

Ziarul de Iasi a luat Hala Centrala

Parte a grupului de firme care au finantat Ziarul de Iasi, SC Medianet SRL, reprezentata de presedintele ziarului, Alexandru Lazescu, a cumparat pe data de 12.02.2000, cu numai 96.208.099 lei vechi, o parte din Hala Centrala. Astfel, Medianet SRL a cumparat subsolul in suprafata de 108 metri patrati, o parte din parter in suprafata 207, precum si 9.100 metri patrati de teren. Anterior, Medianet SRL a mai cumparat pe data de 22.12.2000 tot de la SC Alimentara SA un spatiu comercial de pe strada Sfantu Lazar nr. 45, bloc A6 in suprafata de 69 metri patrati la pretul de 25.083.000 lei. Tot in data de 22.12.2000, SC Alimentara SA a vandut SC Medianet SRL spatiul comercial de pe strada Sfantu Lazar nr.45, bloc A6, spatiu comercial in suprafata de 139 metri patrati, pentru suma de 134.214.000 lei vechi.

Si-a luat si Toni "tainul"

Redactorul sef al Ziarului de Iasi a beneficiat pana in 2004 indirect de aceasta privatizare frauduloasa pentru ca asa a reusit sa-si finanteze ziarul, din inchirierea spatiilor luate cu japca de la SC Alimentara SA pana cand s-a enervat si, in 2004, a vrut sa fie sigur ca are si el partea lui. Si a cerut si Toni doua spatii, iar "baietii" i-au dat. Pe data de 15.01.2004, SC Alimentara SA Iasi a vandut SC Verdict SRL, reprezentata prin Constantin Hritac, spatiul comercial nr. 158 de pe soseaua Nicolina nr. 116, bloc 1011, compus din mai multe magazine, respectiv C1 - 169 metri patrati, C2 - 247 metri patrati la pretul de 1.323.598.772, din care se achita numai suma de 747.177.099, iar restul de 576.781.673 reprezinta compensare in baza unui contract incheiat intre SC Alimentara SA si SC Verdict SRL nr. 2.360/28.07.2003. Tot in data de 15.01.2004, SC Alimentara SA Iasi a vandut SC Verdict SRL Iasi, cu sediul in strada Mitropolit Iosif numarul 6, reprezentata de Constantin Hritac, spatiul comercial de pe strada Bucium nr. 17, bloc B1 in suprafata de 212 metri patrati la pretul de 662.746.076 lei. Si de aceasta data Hritac a platit numai 374.255.805, iar restul sumei s-a compensat tot in baza contractului 2.360/28.07.2002. Contractul acesta suspect, prin care s-a compensat diferenta de bani, prin care Toni a fost iertat de fapt de plata acestei sume de bani, poate fi un contract de publicitate incheiat intre SC Alimentara SA si Ziarul de Iasi. La firma Verdict SRL sunt asociati Toni Hritac si Dan Radu.

Partea lui Danut

In prezent, SC Alimentara SA este controlata de Danut Prisecariu. Dupa cum s-a mai precizat, unitatea a ramas cu o parte din Hala Centrala si inca doua spatii care ii aduc insa din inchirieri bani grei lui Danut Prisecariu, care gaseste metode sa-i bage direct in buzunar. Statul se linge pe bot de impozite. Astfel, numai anul trecut, pe 8 iulie, Danut Prisecariu a bagat in buzunar 1.250.000 Euro vanzand societatii, ca persoana fizica, un teren de 4,2 hectare in comuna Ciurea, o parloaga denivelata fara cale de acces, pe dealuri dupa raul Nicolina. Terenul nu este bun nici de pascut oile. Avea nevoie societatea de acest teren pentru a cultiva papusoi si a-l vinde la Hala Centrala? Putin probabil, insa cert este ca statul n-a mai primit impozit.

Primele concluzii

Danut Prisecariu, Toni Hritac, Cezar Caluschi, Dan Radu si Alexandru Lazescu au facut averi de milioane de Euro prin tunul pe care l-au dat la SC Alimentara SA. Pe langa banii bagati in buzunar din vanzarea spatiilor, incaseaza anual milioane de Euro din chiriile pe care le percep. Spatiile luate de ei sunt inchiriate bancilor, societatilor de asigurari, unor supermarketuri, farmacii, institutii publice etc. Stau acasa, le vin banii fara sa munceasca si spun intregii lumi ca sunt cei mai cinstiti ziaristi de pe planeta. Au folosit Monitorul si apoi Ziarul de Iasi ca instrumente de presiune pentru a orchestra cel mai mare jaf din istoria economica a Iasului? Vor raspunde la aceasta intrebare in fata procurorilor anticoruptie. Vom reveni.

Condamnarile sefilor de la Ziarul de Iasi

Ziarul de Iasi este una dintre singurele publicatii din tara care este stigmatizata pentru comiterea unor fapte de coruptie, prin hotarari judecatoresti de condamnare a sefilor de aici. Judecatorii i-au condamnat pe sefii de la Ziarul de Iasi atat in prima instanta, cat si in apel. Magistratii l-au condamnat pe Gabriel Rusu, directorul societatii comerciale care editeaza cotidianul Ziarul de Iasi, la o pedeapsa de trei luni de inchisoare cu suspendare. De asemenea, si Marcel Hritac, fratele lui Toni Hritac, redactor sef la acest cotidian, a fost condamnat la trei luni de inchisoare. Acest dosar prezinta o situatie socanta prin faptul ca exista marturii prin care se spune ca Toni Hritac, redactorul sef de la Ziarul de Iasi, are influenta asupra mai multor institutii locale si chiar guvernamentale. Trebuie mentionat ca acest tip de acuzatii erau facute in urma cu cativa ani. "Directorul Hritac a spus de mai multe ori ca nu-l intereseaza nimic pentru ca el si cu fratele lui, Toni Hritac, de la Ziarul de Iasi, controleaza toate serviciile speciale, pana la nivel de Guvern, pentru ca este prieten cu Veronica Albu, reprezentanta Guvernului pentru investitii straine in Romania. Veti vedea ca este poate cea mai mare evaziune fiscala din ultimii 10 ani", este precizat in sesizarea depusa la fostul Parchet National Anticoruptie. Faptele de coruptie sesizate de procurorii de la Departamentul National Anticoruptie Iasi ar fi fost comise de catre Gabi Rusu, Marcel Hritac, Daniel Tarlungeanu si Gabriela Bitica, prin intermediul firmei SC Manager Consulting & Ingenering SRL si Ad Mediam SRL. Au legatura inclusiv cu derularea unor contracte de publicitate cu Ziarul de Iasi.

PREFECTUL POLITIC

Este clar că ministrul Blaga trebuie să procedeze la demiteri

Este clar că ministrul Blaga trebuie să procedeze la demiteri Sistem mafiot de control @ Directorul de cabinet al prefectului, Valerian Sălăvăstru, a comandat inspectorilor financiari să nu controleze contractele încheiate de Eurotech SRL cu RAJAC, aparţinând unuia dintre naşii săi, Ştefan Dalas @ Ministrul Vasile Blaga trebuie să decidă demiterea din funcţie a lui Sălăvăstru @ Se dovedeşte faptul că vestitele controale de la RAJAC sunt comandate doar pentru a-i ataca pe adversarii politici ai PNL @ În ultimii patru ani, firma Eurotech SRL a furnizat către RAJAC echipamente în valoare de aproximativ 7,4 miliarde lei, fără TVA @ În apărarea sa, Sălăvăstru i-a atacat verbal pe reporterii ZIUA de Iaşi De când tandemul Valerian Sălăvăstru - Radu Prisăcaru s-a instalat la conducerea Prefecturii ieşene, Casa Pătrată a devenit cartierul general de unde PNL comandă controale ale instituţiilor de stat pentru discriminarea şi intimidarea adversarilor politici. Este absolut necesară o intervenţie decisă a ministrului Vasile Blaga, şeful Administraţiei şi Internelor, care are destule motive să procedeze la demiterea din funcţie a acestui personaj. Atâta timp cât nu se vrea revenirea la situaţia dinainte de Decembrie 1989, când puterea politică proceda la acte represive în domeniul economic sau social, Sălăvăstru trebuie exclus din funcţia pe care o ocupă. Calitatea de salariat bugetar este incompatibilă cu activitatea desfăşurată de acest personaj, care trece peste orice limită pentru a servi intereselor scandaloase ale patronilor săi. Practic, Sălăvăstru trasează cu acurateţe sarcinile pe care trebuie să le ducă la bun sfârşit inspectorii de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Iaşi, care de luni de zile sunt blocaţi în sediul Regiei Autonome Judeţene de Apă Canal (RAJAC). Pe lista de firme care au relaţii comerciale cu RAJAC Iaşi sunt bifate, spre a fi controlate numai anumite firme ale căror patroni au deranjat şefii partidului. Aşa s-a ajuns la situaţia în care s-a cerut inspectorilor financiari să nu verifice relaţiile comerciale dintre RAJAC şi firma Eurotech SRL. Aceasta, în pofida faptului că acestei firme i-au intrat în conturi miliarde lei din bugetul Regiei. Faptul că aceste contracte nu au mai fost luate la puricat de inspectorii care primesc comenzi de la Sălăvăstru are o explicaţie evidentă: asociaţii firmei Eurotech SRL sunt soţii Ştefan şi Ecaterina Dalas, apropiaţi ai lui Valerian Sălăvăstru. Ştefan Dalas este unul dintre naşii lui Sălăvăstru, de la a doua căsătorie. Dacă firme care au primit din contractele încheiate cu RAJAC sume ceva mai mari de un miliard lei pe parcursul a patru ani au fost arătate cu degetul de prefectul Prisăcaru ca fiind căpuşe ale Regiei, firma Eurotech SRL a scăpat cu imaginea nepătată. Asta, deşi valoarea contractelor încheiate de societatea comercială a soţilor Dalas cu RAJAC depăşeşte 7,4 miliarde lei, fără TVA. Pentru această sumă, firma Eurotech SRL a livrat către RAJAC, din anul 2001 şi până în prezent, echipamente tehnologice precum detectoare de metale, motocoase, ciocane retopercutoare, arzătoare, cuţite de rindeluit, etc. Mizerabil Reporterii ZIUA de Iaşi au încercat să obţină o explicaţie de la Valerian Sălăvăstru pentru faptul că tocmai firma naşului Dalas a fost omisă de inspectorii financiari. Acesta, s-a îndreptat însă împotriva cotidianului ZIUA de Iaşi. "Nu-ţi dau ţie şi ziarului tău declaraţii. Să nu mă mai căutaţi niciodată. Voi înţelegeţi să faceţi jurnalism într-un mod mizerabil", a declarat Sălăvăstru, în plină criză de personalitate. Deşi Valerian Sălăvăstru pune toate acuzele ce i se aduc pe seama ziariştilor, trebuie precizat că trei instituţii de control diferite l-au indicat ca fiind vinovat pentru golăniile petrecute la Salubris SA în perioada în care lucra în cadrul Compartimentului Aprovizionare al firmei subordonate municipalităţii ieşene. Astfel, conform controalelor efectuate de Auditul Primăriei, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Iaşi şi Curtea de Conturi, Sălăvăstru a favorizat încheierea unor contracte cu Salubris SA pentru firma Rosal SRL, firmă al cărei angajat a şi fost anterior. O altă explicaţie pentru comportamentul deplasat şi violenţa verbală a lui Sălăvăstru poate fi găsită în certificatele medicale pe care le-a depus la Salubris SA pentru a intra în concediu. Astfel, în actele medicale depuse de acesta, este consemnat codul de diagnostic G 81. Acest cod este folosit de medici pentru bolile sistemului nervos. (T.L.)

Instituţiile statului transformate în poliţie politică

Instituţiile statului transformate în poliţie politică

MIZERABIL

@ La solicitarea ministrului Cristian David, în urma unei cereri venite din partea prefectului de Iaşi, Radu Prisăcaru, Corpul de control al primului ministru a demarat o acţiune mizerabilă, fără precedent, de intimidare a cotidianelor ZIUA de Iaşi şi Flacăra Iaşului (vezi faximil) @ Începând de ieri, inspectorii Corpului de control verifică toate contractele încheiate de cele două ziare cu societăţile comerciale din subordinea Consiliului Local şi a Consiliului Judeţean Iaşi @ Mai mult, sunt verificate şi contractele de închiriere pentru spaţiile în care cele două publicaţii îşi desfăşoară activitatea, fapt care demonstrează că se doreşte închiderea definitivă a celor două redacţii @ Nu sunt verificate contractele încheiate de celelalte ziare locale aservite puterii @ Fenechiu şi Prisăcaru încearcă de când au ajuns la putere să închidă gura jurnaliştilor de la cotidianul ZIUA de Iaşi

XXXXXXX

Deputatul liberal Relu Fenechiu şi prefectul Radu Prisăcaru au demonstrat încă o dată că prin venele lor curge numai sânge de bolşevic. Preluând modelul de la Stalin, aceştia folosesc Corpul de Control al premierului pentru a intimida singurele publicaţii locale care redau erorile şi abuzurile pe care le fac în actul de guvernare. Astfel, în aceste zile o armată de inspectori de la Corpul de Control al primului ministru, trimişi de ministrul Cristian David (poate viitorul ginere al avocatului Mihail Vlasov), la cererea lui Radu Prisăcaru, verifică toate contractele publicaţiei ZIUA de Iaşi cu municipalitatea şi Consiliul Judeţean. După ce au văzut că înscenarea unui şantaj nu a dat rezultatele scontate, reprezentanţii puterii apelează la toate celelalte metode pe care le au la dispoziţie. În încrâncenarea lor de a distruge cotidianul ZIUA de Iaşi, aceşti politicieni controversaţi nu se sfiesc să folosească în interes personal pârghiile puterii şi instituţiile statului, care ar trebui să fie în folosul cetăţeanului, şi nu împotriva lui. Alierea atâtor forţe (politicieni, oameni de afaceri dubioşi, presă aservită) conduce la concluzia că suntem foarte importanţi şi avem o poziţie puternic consolidată pe piaţa mass-media ieşeană şi, prin urmare, deranjăm foarte tare deoarece spunem adevărul. Îi asigurăm pe cititorii noştri că nu vom ceda în faţa presiunilor şi ne vom păstra în continuare actuala linie editorială prin care vom sancţiona abuzurile puterii şi-i vom demasca pe cei care încalcă legea.

XXXXXXX

Corpul de control al primului ministru a devenit un organism care răspunde la comanda deputatului PNL de Iaşi Relu Fenechiu şi a prefectului Radu Prisăcaru. Cei doi s-au folosit de relaţia cu ministrul delegat pentru controlul fondurilor europene, Cristian David, pentru a trimite Corpul de control al primului ministru să verifice la Primăria Iaşi şi la Consiliul Judeţean toate contractele încheiate de cele două instituţii cu cotidianele ZIUA de Iaşi şi Flacăra Iaşului. Mai mult, sunt verificate şi contractele pentru închirierea spaţiului pentru sediul redacţiei, ceea ce demonstrează că membrii Guvernului vor să închidă definitiv cele două redacţii. Controlul nu vizează însă şi contractele încheiate de celelalte cotidiane care au obţinut avantaje mari prin relaţiile comerciale cu CL şi CJ Iaşi sau cu societăţi din subordinea acestora. Acest lucru demonstrează clar că se doreşte intimidarea jurnaliştilor şi eliminarea de pe piaţă a acestor publicaţii deoarece, la momentul actual, sunt singurele din Iaşi care critică greşelile actualei puteri şi au devenit din ce în ce mai incomode pentru deputatul Relu Fenechiu şi prefectul Radu Prisăcaru. Ceilalţi liberali oare ce au de spus?

Poliţie politică

Acest control demarat la comandă politică demonstrează clar că Corpul de control al primului ministru a devenit instrument de represiune împotriva libertăţii de exprimare. Încet - încet, s-a transformat în poliţie politică. Cotidianul ZIUA de Iaşi va sesiza toate organismele internaţionale care protejează libertatea de exprimare despre acest fapt, pentru că este un precedent periculos, ce aminteşte de perioada stalinistă, când ziarele care erau împotriva comuniştilor au fost închise iar adevăraţii liberali au murit în lagăre de exterminare bolşevice. România nu poate fi membră a Comunităţii Europene şi al NATO şi, în acelaşi timp, membrii Guvernului să trimită la comandă politică controale represive. De asemenea, cotidianul ZIUA de Iaşi va informa toate ambasadele din România ale ţărilor democratice despre abuzurile actualei puteri. În timp ce economia ieşeană este distrusă de clienţii actualei puteri iar specialiştii pleacă în străinătate la cules de căpşuni (cotidianul ZIUA de Iaşi a relatat în mai multe rânduri această situaţie), Corpul de control verifică ziarele locale în loc să-şi facă drum spre societăţile comerciale mari care sunt devalizate prin tot felul de ilegalităţi. Ministrul Cristian David avea toate motivele să răspundă solicitării prefectului Radu Prisăcaru, deoarece acesta a apărut în paginile cotidianului ZIUA de Iaşi. Astfel, a fost publicat faptul că ministrul Cristian David ar fi logodnicul Vandei Vlasov, fiica avocatului Mihail Vlasov. Ministrul Cristian David nu spune încă nimic de rechizitoriul întocmit de Parchetul Naţional Anticorupţie în dosarul privind deturnarea unor fonduri europene în valoare de 211.000 Euro de către Camera Regională de Comerţ. Sumele deturnate au trecut prin conturile lui Mihail Vlasov iar Cristian David nu a luat nici un fel de măsuri. Asta în condiţiile în care în atribuţiile sale de serviciu intră verificarea modului în care sunt cheltuite fondurile europene, şi nu trimiterea unor controale la comandă împotriva unor publicaţii locale.

Liberalii lui Stalin

Articolele legate de această deturnare de fonduri nu reprezintă singurul motiv pentru care ministrul Cristian David îl răzbună poate pe viitorul său socru, Mihail Vlasov trimiţând controale împotriva cotidianului ZIUA de Iaşi. Astfel, în ultimele săptămâni cotidianul ZIUA de Iaşi a publicat o serie de articole în care arăta că Mihail Vlasov este implicat într-un dosar penal privind săvârşirea infracţiunii de tulburare de posesie. Procurorii au arătat că angajaţi ai Camerei de Comerţ Iaşi au intrat abuziv în iunie 2003 în spaţiul de pe strada Cuza Vodă nr. 10, care aparţinea Direcţiei Regionale de Poştă. Dosarul se află pe rolul Judecătoriei Iaşi iar poliţiştii au ajuns la concluzia că responsabil de comiterea infracţiunii de tulburare de posesie ar fi şi avocatul Mihail Vlasov. Un alt subiect care l-a propulsat pe prima pagină a ziarului pe Mihail Vlasov se referă la încasarea unui onorariu de 14.000 Euro de la transportatorii rutieri care erau în litigiu cu Primăria Iaşi. Deşi a încasat banii, Vlasov nu a mişcat nici un deget să-i ajute pe transportatori. În ceea ce-i priveşte pe Relu Fenechiu şi Radu Prisăcaru, de când au venit la putere nu au făcut altceva decât să spună minciuni în conferinţele de presă, să închidă toate societăţile industriale mari din judeţ şi să trimită controale la ZIUA de Iaşi. Au ajuns până acolo încât inspectorii de la Finanţe au venit la redacţia ziarului să verifice numărul de elemenţi de la calorifere. Societatea care editează cotidianul ZIUA de Iaşi a fost verificată de mai multe ori în ultima perioadă. Având în vedere frecvenţa controalelor făcute la comandă politică la redacţia ziarului din partea diverselor instituţii din Iaşi, se pune întrebarea dacă aceste instituţii au mai avut timp să facă şi altceva de când Fenechiu şi Prisăcaru au ajuns la putere.

Motivele răzbunării

Radu Prisăcaru este supărat pe reporterii ZIUA de Iaşi deoarece au scris despre faptul că bunica sa, de 80 de ani, este abandonată în Azilul de Bătrâni din Copou, în timp ce prefectul se gândeşte să-şi ridice o vilă. Un alt motiv de supărare este acela că aceştia au arătat că firma la care a fost asociat, Pristam SRL, avea datorii de 1,2 miliarde lei la bugetul de stat, iar inspectorii de la Finanţe nu aveau curaj să execute societatea de frica puterii prefectului. Mai mult, ZIUA de Iaşi a scris despre faptul că a doua zi după ce inundaţiile au năpădit judeţul Radu Prisăcaru stătea cu burta la soare pe plajele din Turcia. Nu a uitat probabil nici articolele legate de bătaia pe care i-a administrat-o tatălui său, Constantin Prisăcaru, şi de protejarea schimbului ilicit de terenuri făcut de traseistul politic, în prezent membru PNL, deputatul Traian Dobre. De asemenea, şirul articolelor care l-au supărat pe Relu Fenechiu este atât de lung încât sarcina de a le enumera devine dificilă. De la articolul legat de pericolul alunecărilor de terenuri din cartierul de vile I. C. Brătianu, implicarea sa în dosarul Maxx Space (o elevă a murit în urma unei acţiuni organizate în discoteca patronată de deputatul liberal) până la numirea unor incompetenţi în funcţii de conducere la unele Direcţii deconcentrate, motivele răzbunării sunt uşor de bănuit.

Tupeu de mafiot

Firma deputatului Fenechiu continuă lucrările fără autorizaţie Chiar dacă există un ordin de sistare a lucrărilor, firma deputatului Relu Fenechiu continuă lucrările la imobilul SC Amur Company SRL, firma naşului său, Paul Acasandrei @ Atât reprezentanţii primăriei, cât şi ai Inspectoratului Judeţean în Construcţii susţin că nu există o autorizaţie pentru aceste lucrări Firma de construcţii a deputatului liberal Relu Fenechiu, SC Fene Grup SA, continuă lucrările la imobilul SC Amur Company SRL, din bulevardul Poitiers, deşi Inspectoratul Judeţean în Construcţii a emis un ordin de sistare a lucrărilor. Ordinul a fost emis deoarece nu exista o autorizaţie din partea primăriei în momentul începerii lucrărilor. Utilajele firmei lui Fenechiu şi-au făcut apariţia încă de săptămâna trecută, chiar dacă era contrar normelor emise de autorităţi până în acel moment. Practic, lucrările au început ilegal, Fenechiu având impresia că firma sa este peste hotărârile autorităţilor. Din informaţiile furnizate de reprezentanţii Primăriei Iaşi, angajaţii SC Fene Grup SA lucrează în ilegalitate. "În evidenţele primăriei, pentru societatea comercială Amur Company SRL nu a fost eliberată în ultimul timp o autorizaţie de construcţie. Este posibil, însă, ca aceştia să lucreze acum la documentaţia necesară pentru emiterea autorizaţiei", a declarat Andrei Trofor, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iaşi. Pe de altă parte, reprezentanţii Inspectoratului Judeţean în Construcţii (IJC) susţin acelaşi lucru. Aceasta, pentru că aceştia au fost cei care au controlat actele deţinute SC Amur Company SRL şi au mers la locul unde au început lucrările. "Procesul verbal încheiat în primăvară de Inspectoratul Judeţean în Construcţii, prin care erau oprite lucrările, este încă valabil până când va fi emisă de primărie o autorizaţie de construcţie", a declarat Radu Lupăşteanu, inspector şef la IJC Iaşi. Chiar dacă reprezentanţii a două dintre autorităţile locale susţin că lucrările au demarat ilegal, totuşi, angajaţii lui Fenechiu au săpat deja gropile pentru fundaţie şi au montat scheletul de fier pentru construcţia stâlpilor de susţinere. Practic, constructorul vrea să pună autorităţile în faţa faptului împlinit, construind în continuare chiar dacă nu deţine un act care să-i permită acest lucru. Ambiţia lui Fenechiu de a construi acest imobil cu orice preţ are o explicaţie foarte logică: beneficiarul construcţiei este chiar firma naşului de cununie al lui Fenechiu, Paul Acasandrei. Ori, ca un fin respectuos ce este, Fenechiu nu îşi poate refuza naşul şi, ajutat de funcţia de parlamentar pe care o deţine, avântul îi este de neoprit.